Online

5 Vizitatori, 1 Bot

Parteneri

Astronomie

Luna arată mereu aceeaşi faţă deoarece este nevoie în acelaşi timp pentru a face o rotație în jurul Pământului şi a face o rotaţie în jurul axei sale (aproximativ 27 zile, 7 ore, 43 minute şi 11 secunde). Această coincidenţă nu este în mod evident o întâmplare, ci se datorează atracţiei gravitaţionale exercitată de Pământ către Lună.

Iniţial, Luna se rotea în jurul axei sale mult mai rapid, apoi, cu… Mai mult...

Planeta Sistemului Solar care se rotește cel mai rapid în jurul axei sale este Jupiter. În ciuda dimensiunilor sale enorme (pentru a umple o sferă de mărimea lui Jupiter ar trebui 1319 planete de dimensiunile Pământului) Jupiter face o rotație în jurul axei sale doar în 9 ore și 55 minute. O asemenea viteză este la originea unei pronunțate creșteri a dimensiunii ecuatoriale, care se poate vedea ușor chiar cu… Mai mult...

Într-o situaţie ideală, cu un cer foarte senin noaptea, fără surse de lumină în apropiere, fără Lună, se pot vedea până la 3000 de stele. În general, aceste condiţii le găsim doar la munte, la cote înalte, unde aerul este mult mai transparent, lipsit de poluare şi de pulbere în suspensie. În apropierea unui oraş mare,  din cauza poluării luminoase şi atmosferice, se pot distinge cu ochiul liber până… Mai mult...

Când vedem Luna ce răsare sau Soarele ce apune la orizont ne minunăm de dimensiunea lor mult mai mare decât atunci când le-am observa în înaltul cerului. Această diferenţă este doar “aparentă”, adică este vorba doar despre o iluzie optică. Niciun principiu fizic nu justifică de fapt acest fenomen: distanţa de la steaua respectivă la observator rămâne neschimbată, inclusiv eventualele teorii privind refracţia cauzată de aerul mai dens din atmosfera… Mai mult...

Privind cerul cu ochiul liber putem vedea, chiar și în cele mai bune condiţii de întuneric şi vizibilitate, doar o parte din stelele care alcătuiesc galaxia noastră sau Calea Lactee.

Calea Lactee, este doar un mic punct care se mișcă în imensul Univers. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, poate fi util să ne gândim la un experiment simplu: să presupunem că într-o seară senină dorim să observam cerul… Mai mult...

Poate că nu multe persoane au observat că vara durează cu aproximativ patru zile mai mult decât iarna şi că primăvara durează mai mult cu trei zile decât toamna. În consecinţă, de la echinocțiul de primavară până la echinocţiul de toamnă, există cu aproximativ şapte zile mai mult decat în “cealaltă jumătate” a anului. În emisfera sudică, în schimb,  anotimpurile sunt schimbate și discursul de mai sus devine invers.… Mai mult...

Constelaţiile sunt grupări aparente de stele pe bolta cerească. Cele recunoscute de UAI, Uniunea Astronomică Internaţională, sunt 88. Fiecare constelație are limite clare, astfel încât fiecare punct al sferei cereşti aparține unei constelaţii. Datorită acestei subdiviziuni este posbil localiza rapid şi simplu stelele de pe cer.

Acest lucru nu înseamnă că aceste constelatii au o semnificaţie reală în termeni astronomici: aceasta este doar o simplă convenţie. De fapt, ceea ce… Mai mult...

Distanţa dintre Soare și Lună este, în medie, aceeaşi ca cea dintre Pământ şi Soare, cu toate acestea, temperaturile care sunt înregistrate pe suprafața Lunii sunt destul de diferite de cele pe care le știm pe planeta noastră. Media este în jurul valorii de -23 ° C, nimic exceptional am putea zice, dar temperaturile minime şi maxime sunt foarte extreme: se trece de la -230 ° C până la +120… Mai mult...

Cand te uiti  noaptea  la stelele de pe bolta cerească,  ai impresia că acestea tremură. Luminozitatea lor aparentă se modifică continuu, dând naştere la fenomenul de scânteiere. Acest fenomen este cauzat de refracţia neregulată pe care lumina stelelor o primește la trecerea în atmosfera Pământului înainte de a ajunge la ochii noştri. Prin urmare, este doar un efect optic.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.5/10 (4… Mai mult...

Pluto a fost descoperită de astronomi în 1930 şi a fost imediat pusă pe lista  planetelor din Sistemul Solar. Până în 1978 se credea că a ar fi mai mare decat Mercur, dar, prin descoperirea satelitului ei, Charon, s-a inteles care este adevărata ei masă  : circa două zecimi din cea a lui Mercur (si o cincime din cea a Lunii noastre). Rămânea totuşi, mult mai mare decât… Mai mult...