De ce vara durează mai mult decât iarna?

Poate că nu multe persoane au observat că vara durează cu aproximativ patru zile mai mult decât iarna şi că primăvara durează mai mult cu trei zile decât toamna. În consecinţă, de la echinocțiul de primavară până la echinocţiul de toamnă, există cu aproximativ şapte zile mai mult decat în “cealaltă jumătate” a anului. În emisfera sudică, în schimb,  anotimpurile sunt schimbate și discursul de mai sus devine invers.

Pentru a fi precis, durata celor patru anotimpuri poate  fi rezumată după cum urmează:

• Primăvara: 92 zile şi 20 de ore

• Vara: 93 zile şi 15 ore

• Toamna: 89 zile și 19 ore

• Iarna: 89 zile

Explicaţia acestui fenomen ne este dată de legile mişcării planetelor sau legile lui Kepler.

Prima lege a lui Kepler precizează că orbita  descrisă de o planetă (astfel, și Pamantul) este o elipsă, din care Soarele ocupă unul dintre cele doua focuri. Ei bine, cu toate acestea, este încă neclar de ce Pământul se deplaseaza mai lent într-o jumatate decât în cealaltă jumătate a elipsei. Soluţia este dată de Legea a doua a lui Kepler, care zice că raza vectorială care unește centrul Soarelui cu centrul planetei descrie arii egale în timp egal. Pentru a vă ajuta să înţelegeți semnificaţia este mai bine să vedem imaginea de mai jos:

Cele două arii evidenţiate în figură sunt egale şi ar trebui parcurse în acelaşi timp. În consecinţă, viteza orbitala nu este constantă şi, în funcţie de distanţa de la Soare, Pământul se mişcă în segmente mai mari sau mai mici, în aceeaşi unitate de timp. Viteza orbitală este maximă la periheliu (punctul cel mai apropiat), care apare în timpul iernii boreale şi minima la afeliu (punctul cel mai îndepărtat), care apare în timpul verii nordice. Aceasta este explicația de ce Pământul se deplasează mai lent în jumătatea elipsei cea mai îndepărtată de Soare, acesta corespunde perioadei primăvară – vara în emisfera nordică.

Durata mai lungă a perioadei primăvară – vară garantează emisferei nordice o încalzire mai mare decât în emisfera sudică, totuşi, în mare compensată de faptul că  în timpul verii nordice Pămaântul pe orbita sa se află la punctul cel mai îndepărtat de Soare . Ținând cont de aceste două efecte se estimează că în cursul unui an există o radiaţie de șapte la sută mai mare în emisfera nordică decât în cea sudică.